Un sistem de inteligență artificială dezvoltat în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași ar putea identifica indicii asociate depresiei prin analizarea textelor publicate pe rețelele sociale. Proiectul combină informatica, inteligența artificială și analiza limbajului pentru a recunoaște anumite tipare din modul în care oamenii comunică online.
Tehnologia nu trebuie privită însă ca un „medic virtual” care pune diagnostice. Cercetătorii o prezintă ca pe un instrument care poate semnala automat anumite indicii și care, în viitor, ar putea contribui la identificarea mai rapidă a persoanelor care ar putea avea nevoie de sprijin specializat.
Sistemul „citește” limbajul folosit în postările de pe internet
Proiectul a fost realizat în cadrul Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și pornește de la ideea că felul în care o persoană se exprimă în mediul online poate conține anumite semnale relevante pentru starea sa emoțională.
Sistemul folosește tehnici de procesare automată a limbajului și modele de inteligență artificială pentru a analiza postări de pe platformele sociale. Algoritmii caută tipare lingvistice care apar mai frecvent în textele persoanelor asociate cu depresia și încearcă să facă diferența între acestea și postările altor utilizatori.
Potrivit informațiilor publicate de UAIC, cercetarea a fost realizată de Dragoș Corlade, absolvent al Facultății de Informatică, în cadrul lucrării sale de licență, sub coordonarea lect. univ. dr. Diana Trandabăț.
Lucrarea a fost remarcată și în mediul academic, fiind premiată la Sesiunea Științifică Studențească a Facultății de Informatică.
Inteligența artificială nu pune diagnosticul de depresie
Una dintre cele mai importante precizări este că un asemenea sistem nu poate înlocui evaluarea unui psiholog sau a unui medic psihiatru. Identificarea unor tipare într-un text nu înseamnă automat că persoana care l-a scris suferă de depresie.
Utilitatea tehnologiei este mai degrabă aceea de instrument de screening sau de cercetare. Un sistem automat ar putea analiza volume foarte mari de texte și ar putea identifica situații care merită analizate mai atent de specialiști.
Există și o componentă sensibilă privind protecția vieții private. Analizarea postărilor oamenilor pentru a deduce informații despre sănătatea mintală ridică probleme legate de consimțământ, protecția datelor și modul în care astfel de rezultate ar putea fi utilizate. Din acest motiv, transformarea unei cercetări academice într-un instrument folosit la scară largă ar necesita reguli și garanții clare.
De la o lucrare realizată la Iași la o tehnologie cu aplicații mai largi
Proiectul arată însă una dintre direcțiile în care inteligența artificială poate fi folosită dincolo de generarea de texte sau imagini. Analiza automată a limbajului este deja un domeniu important de cercetare, iar identificarea unor indicii asociate problemelor de sănătate mintală reprezintă una dintre posibilele sale aplicații.
În cazul sistemului dezvoltat la UAIC, vorbim în prezent despre un proiect academic, nu despre o aplicație medicală disponibilă publicului. Tocmai această diferență este importantă: rezultatele cercetării pot deschide drumul către noi studii, dar nu trebuie interpretate drept un instrument care poate stabili singur dacă o persoană suferă sau nu de depresie.
