Premierul interimar Ilie Bolojan susține că România începe să vadă efectele măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Într-o postare publicată recent, acesta afirmă că deficitul din primele șapte luni ale anului 2026 este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei.

Declarația are o miză importantă și pentru Iași, unde proiectele mari de infrastructură au nevoie de finanțări consistente. Autostrada Unirii A8 este deja unul dintre cele mai mari proiecte aflate în pregătire pentru zona Moldovei, iar întrebarea este dacă disciplina bugetară anunțată de Guvern va putea fi menținută fără să încetinească investițiile.

Bolojan: România plătește „factura” anilor de împrumuturi

Ilie Bolojan a explicat că reducerea deficitului nu este suficientă, iar România trebuie să schimbe modelul economic bazat pe consum finanțat prin împrumuturi.

„Aproape jumătate din deficitul din acest an, circa 3% din PIB, reprezintă numai cheltuieli cu dobânzile. Sunt resurse cu care România ar fi putut construi, în fiecare an, o autostradă”, a transmis Bolojan.

Datele Ministerului Finanțelor arată că deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei după primele șapte luni din 2026, față de 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea este de 28,36 miliarde de lei, respectiv 37%, iar deficitul ca pondere în PIB a coborât de la 3,99% la 2,34%.

În același timp, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile totale cu 2,9%. Ministerul Finanțelor susține că investițiile au continuat să crească și că ajustarea deficitului nu s-a făcut prin oprirea acestora.

Ce legătură are Iașul cu declarațiile premierului

Pentru Iași, discuția despre investiții și bani publici nu este una abstractă. Regiunea așteaptă de ani de zile proiecte majore de infrastructură, iar Autostrada Unirii A8 a intrat în 2026 într-o etapă importantă de contractare și proiectare.

Pe tronsonul 3 Lețcani - DN24, cu o lungime de 17,7 kilometri, contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat cu FCC Construccion, valoarea fiind de 3,93 miliarde de lei. Contractul prevede 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.

Și tronsonul 1, Moțca - Târgu Frumos, a fost atribuit, în urma reevaluării ofertelor, asocierii conduse de UMB, pentru aproximativ 4,87 miliarde de lei fără TVA.

Pentru tronsonul 4, dintre Iași și Ungheni, Guvernul a anunțat un contract de 3,57 miliarde de lei, finanțat prin programul Security Action for Europe (SAFE). Segmentul are 15,5 kilometri pe teritoriul României și include legătura către podul peste Prut.

A8 nu este, așadar, doar un proiect promis pentru viitor. Mai multe segmente au trecut deja în faze concrete de proiectare și contractare. Pentru Iași, miza este ca finanțarea să rămână suficientă pentru ca aceste contracte să avanseze conform calendarului.

Reducerea deficitului, test important pentru marile investiții

Bolojan spune că investițiile trebuie protejate chiar în timp ce statul își reduce deficitul. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 60%, în timp ce investițiile publice au avansat cu aproape 15 miliarde de lei față de anul trecut.

Pentru Iași, această combinație este esențială. Autostrada A8, drumurile de legătură și celelalte investiții majore presupun sume de ordinul miliardelor de lei, iar orice schimbare a priorităților bugetare poate avea efect asupra ritmului în care sunt realizate.

În mesajul său, Bolojan avertizează că renunțarea la actuala direcție ar putea readuce problemele financiare într-o formă mai gravă. În același timp, afirmația sa despre bani echivalenți cu o autostradă este o comparație pentru a explica amploarea costurilor cu dobânzile, nu o promisiune că acei bani ar fi putut fi alocați efectiv unui anumit proiect de autostradă.

Pentru Moldova, însă, întrebarea rămâne foarte concretă: va reuși statul să reducă deficitul și, în același timp, să păstreze ritmul investițiilor care pot schimba radical conectarea Iașului cu restul țării și cu Republica Moldova?