Iașul se află printre marile orașe din România vulnerabile în cazul producerii unui cutremur puternic în zona Vrancea. Problema nu este doar intensitatea cu care s-ar resimți mișcarea seismică, ci și fondul construit al orașului, în care există numeroase clădiri ridicate înaintea introducerii normelor seismice moderne.
Un scenariu citat în documentele și analizele privind riscul seismic indică pentru Iași consecințe extrem de grave în cazul unui seism major produs noaptea: peste 9.500 de victime și mai mult de 30.000 de persoane care ar putea rămâne fără adăpost. De menționat este că cifrele reprezintă rezultatele unor simulări și nu o estimare a efectelor oricărui viitor cutremur.
Iașul, printre orașele vulnerabile la un cutremur major
Bucureștiul este orașul despre care se vorbește cel mai des atunci când este analizat riscul seismic din România. Iașul apare însă, alături de București, Ploiești, Buzău și Focșani, între centrele urbane care ar putea fi puternic afectate de un cutremur major.
Explicația ține inclusiv de expunerea orașului la seismele produse în zona Vrancea. Un studiu academic dedicat vulnerabilității seismice a Iașului arată că orașul este expus cutremurelor vrâncene și că evaluarea riscului trebuie să țină cont atât de vulnerabilitatea clădirilor, cât și de cea socială.
Una dintre marile probleme este vârsta unei părți importante a fondului construit. Blocurile ridicate înainte de cutremurul din 4 martie 1977 au fost proiectate după alte standarde decât construcțiile moderne. Totodată, simplul an al construirii nu permite stabilirea riscului seismic al unui bloc. Pentru acest lucru este necesară o expertiză tehnică.
Date mai vechi publicate la nivel local arătau dimensiunea problemei. În 2019 erau menționate 408 clădiri cu diferite grade de risc seismic în Iași, dintre care 63 se aflau în categoria celor mai expuse la prăbușire în cazul unui cutremur puternic.
Zone din Iași unde există blocuri vulnerabile
Problema nu este concentrată într-un singur cartier. Listele și evaluările publicate de-a lungul timpului au indicat clădiri vulnerabile în mai multe zone cunoscute ale orașului.
Printre acestea se numără Podu Roș – Podul de Piatră, cu imobile de pe străzile Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Șoseaua Națională și Aleea Decebal.
Au fost semnalate clădiri vulnerabile și în zona Gării Nicolina, pe bulevardul Primăverii și Splai Bahlui, dar și în Tudor Vladimirescu, Tătărași sau Copou.
Asta nu înseamnă că toate blocurile din aceste cartiere sunt periculoase. Clasificarea riscului seismic se face individual, în urma unei expertize tehnice, iar situația poate diferi foarte mult chiar și între două imobile construite în aceeași perioadă.
O altă problemă este vechimea multor evaluări. O listă a imobilelor expertizate publicată de Primărie în 2015 cuprindea peste 400 de poziții, numeroase expertize fiind realizate încă din anii '90.
Ce înseamnă, de fapt, clasa RsI
Clasificarea seismică este esențială pentru înțelegerea pericolului. RsI este clasa cea mai severă și corespunde clădirilor cu risc ridicat de prăbușire totală sau parțială în cazul unui cutremur corespunzător nivelului de proiectare.
În cazul RsII, probabilitatea de prăbușire este mai redusă, însă pot apărea degradări structurale majore.
La RsIII sunt așteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, deși elementele nestructurale pot suferi avarii importante. RsIV corespunde unui răspuns seismic apropiat de cel al construcțiilor noi proiectate după normele în vigoare.
Prin urmare, sintagma populară „bloc cu bulină” nu trebuie aplicată automat oricărei clădiri vechi. Vârsta poate reprezenta un motiv de atenție, însă numai expertiza stabilește încadrarea.
Un cutremur puternic produs noaptea ar putea avea efecte dramatice
Scenariile citate pentru Iași arată de ce problema consolidării nu este una pur teoretică. Într-un scenariu de cutremur sever produs pe timpul nopții, estimările prezentate indică peste 9.500 de victime și mai mult de 30.000 de oameni rămași fără adăpost.
La nivel național, Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastre a luat în calcul un scenariu de cutremur de cel puțin magnitudinea 7,4 care ar putea produce pagube de peste 25 de miliarde de euro, peste 40.000 de decese și aproximativ 300.000 de răniți.
De menționate este că aceste cifre nu trebuie interpretate drept prognoze. Nu se poate spune când va avea loc următorul mare cutremur, ce magnitudine va avea și nici exact ce clădiri vor fi afectate.
