Cine îi apără pe ieșeni de drone? Incidentul de marți ridică semne de întrebare pentru cetățeni

Incidentul aerian de marți, 8 septembrie 2026, a transformat pentru ieșeni un risc până acum asociat mai ales județelor de la Dunăre într-o amenințare mult mai apropiată. Ministerul Apărării Naționale a confirmat că o țintă aeriană a intrat în spațiul aerian al României la aproximativ 30 de kilometri sud-est de Iași, iar populația a primit mesaje RO-ALERT prin care i se cerea să se adăpostească.

Două avioane F-18 spaniole au fost ridicate de la Mihail Kogălniceanu, însă episodul ridică o întrebare importantă: cine apără efectiv Iașul dacă o dronă pătrunde în spațiul aerian și se îndreaptă spre o zonă locuită?

Drona a intrat în România la doar 30 km de Iași

MApN a prezentat marți seară cronologia exactă a incidentului. Ținta a fost detectată de sistemul radar la 16:33, la vest de Chișinău, deplasându-se spre vest. Tot atunci au început procedurile pentru alertarea populației din județul Iași și nordul județului Vaslui.

La 16:37, ținta a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 30 km sud-est de municipiul Iași. Două minute mai târziu, la 16:39, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul NATO de Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Drona și-a continuat însă deplasarea prin Moldova. La 16:48 era detectată la 18 kilometri nord de Roman. RO-ALERT a fost extins în Neamț, Suceava și Botoșani.

La 17:02, radarul a pierdut ținta în zona de limită dintre județele Iași și Botoșani, pentru ca șase minute mai târziu aceasta să fie identificată din nou în spațiul aerian al Republicii Moldova. Ulterior, autoritățile române au fost informate că drona s-a prăbușit la Mihăileni Vechi, în Republica Moldova, la circa 25 km de frontiera României.

Incidentul a afectat inclusiv traficul aerian civil. Directorul Aeroportului Iași, Romeo Vatră, a declarat pentru AGERPRES că zborurile au fost suspendate temporar până la clarificarea situației.

Cine intervine dacă o dronă ajunge deasupra Iașului?

În primul rând, apărarea spațiului aerian nu este responsabilitatea ISU Iași sau a autorităților locale. MApN și structurile militare de supraveghere și apărare aeriană sunt cele care detectează, urmăresc și, atunci când situația o impune, contracarează o țintă. ISU are, între altele, rolul de avertizare și protecție a populației și de gestionare a consecințelor unei situații de urgență.

Pentru interceptarea aeriană, România funcționează în sistemul integrat NATO de apărare aeriană. În estul țării pot fi folosite avioanele F-16 românești de la Baza 86 Aeriană Borcea, dar și aeronavele aliaților NATO aflate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. În funcție de situație, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii poate reprezenta o altă resursă.

Exact asta s-a întâmplat marți: nu au fost ridicate avioane de la Iași, ci două F-18 spaniole de la Mihail Kogălniceanu.

Așadar, faptul că pericolul apare în județul Iași nu înseamnă că aeronavele care răspund amenințării trebuie să fie staționate în județ. Ele sunt trimise în funcție de poziția și traiectoria țintei și de aeronavele aflate în serviciul de luptă.

Poate Armata să doboare o dronă deasupra României?

Da. Din punct de vedere legal, poate. Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național stabilește explicit că o aeronavă fără pilot care trece ilegal frontiera și zboară neautorizat în România poate fi distrusă, neutralizată sau poate fi preluat controlul asupra ei. Doborârea nu este însă automată.

Legea cere ca măsurile să fie adaptate nivelului amenințării și circumstanțelor concrete, având drept prioritate protejarea vieții oamenilor. Distrugerea dronei este prevăzută ca ultimă soluție, tocmai pentru că doborârea unei ținte deasupra unei zone populate poate genera, la rândul ei, pericole prin căderea dronei, a fragmentelor sau a muniției utilizate pentru interceptare.

Intervenția nu se limitează nici la avioane de vânătoare. Legea permite utilizarea unor mijloace adecvate de contracarare și prevede inclusiv existența mijloacelor de apărare aeriană cu baza la suprafață. 

De ce nu a fost doborâtă drona de marți?

Comunicatul MApN spune că avioanele F-18 au fost ridicate pentru monitorizarea situației, dar nu anunță o tentativă de angajare sau doborâre a țintei. Drona a traversat spațiul aerian românesc, după care a revenit în Republica Moldova.

Prin urmare, ar fi incorect să afirmăm că avioanele „nu au reușit” să o doboare. Din datele publicate până acum nu rezultă că ar fi existat un ordin de distrugere a dronei.

Ceea ce știm este că între pătrunderea confirmată în spațiul aerian românesc, la 16:37, și decolarea F-18, la 16:39, au trecut două minute. Asta nu înseamnă însă că avioanele au ajuns deasupra Iașului în două minute; MApN nu a comunicat public ora la care acestea au ajuns în zona țintei.

Iașul intră într-o nouă realitate

Episodul de marți nu mai este doar un scenariu ipotetic pentru Moldova. MApN confirmă oficial că o țintă aeriană neautorizată a pătruns în România la circa 30 de kilometri sud-est de Iași și a continuat spre interiorul țării.

Iar fenomenul este în creștere. Datele MApN actualizate chiar pe 8 septembrie arată că, numai în 2026, au fost contabilizate 68 de atacuri în apropierea frontierei, 26 de pătrunderi neautorizate, 52 de situații în care au fost ridicate aeronave și patru drone doborâte. De la începutul războiului din Ucraina, România a înregistrat 45 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian.