O amplă anchetă a procurorilor ieșeni a dus, miercuri, la percheziții în mai multe unități medicale, dar și la locuințele unor medici și asistente.
Anchetatorii verifică dacă au fost întocmite acte medicale cu informații false, care ar fi fost folosite ulterior pentru obținerea unor certificate de handicap, indemnizații și facilități fiscale.
Percheziții la Socola și la Spitalul Municipal Pașcani
Polițiștii și procurorii din Iași au făcut, miercuri, mai multe percheziții într-un dosar în care sunt verificate posibile fraude legate de documente medicale. Ancheta îi vizează pe mai mulți angajați din sistemul medical, iar verificările au avut loc atât la spitale, cât și la domiciliile unor cadre medicale.
Potrivit informațiilor prezentate de procurori, perchezițiile au fost făcute la Centrul de Sănătate Mintală „Dr. Ghelerter Iași”, care aparține Institutului de Psihiatrie Socola, precum și la Secția nr. 1 a Institutului de Psihiatrie Socola Iași.
O altă locație verificată de anchetatori a fost Secția Psihiatrie din cadrul Spitalului Municipal de Urgență Pașcani. În același timp, polițiștii au mers și la domiciliile unor medici și asistente despre care există suspiciuni că ar fi avut un rol în întocmirea documentelor cercetate.
Operațiunea este desfășurată de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economico-Financiare Iași, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași.
Procurorii verifică diagnostice și internări care ar fi fost inventate
În centrul anchetei se află mai multe documente medicale despre care procurorii spun că ar putea conține informații false. Sunt verificate, printre altele, diagnosticele trecute în acte, tratamentele și îngrijirile medicale care ar fi fost acordate unor pacienți, dar și internări care, potrivit anchetatorilor, ar fi putut fi fictive.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, Liviu Păiuși, a explicat că cercetările de până acum au dus la suspiciuni privind modul în care au fost întocmite anumite documente.
„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat faptul că medici şi asistente medicale ar fi întocmit documentaţii care conţineau menţiuni false referitoare la diagnostice medicale, îngrijiri medicale acordate pacienţilor, precum şi cu privire la internări fictive”, a declarat Liviu Păiuși.
Anchetatorii încearcă acum să stabilească dacă astfel de documente au fost întocmite în mod izolat sau dacă vorbim despre un sistem folosit în mod repetat.
Actele medicale ar fi ajutat la obținerea certificatelor de handicap
O altă parte importantă a anchetei este legată de persoanele care ar fi beneficiat de documentele respective. Potrivit procurorilor, actele medicale presupus false ar fi fost folosite în dosare depuse pentru obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap.
Concret, anchetatorii susțin că unele persoane s-ar fi prezentat în fața comisiilor cu dosare medicale care conțineau informații false. În baza acestor documente, persoanele respective ar fi obținut certificate de handicap, iar ulterior ar fi primit bani și alte facilități prevăzute de lege.
„Persoanele favorizate se prezentau cu dosare medicale preponderent false în faţa comisiilor responsabile cu eliberarea certificatului de încadrare în grad de handicap şi, ulterior, obţineau, în mod fraudulos, indemnizaţii şi facilităţi fiscale”, a mai afirmat prim-procurorul Liviu Păiuși.
Astfel, ancheta nu se limitează doar la medicii și asistentele care ar fi întocmit documentele. Procurorii verifică și cine a folosit actele, câte persoane au obținut beneficii în baza lor și dacă statul a fost prejudiciat.
Ancheta este în desfășurare
În dosar sunt cercetate posibile fapte de înșelăciune, fals intelectual și uz de fals. Perchezițiile de miercuri au avut rolul de a găsi documente și alte probe care să îi ajute pe anchetatori să stabilească exact ce s-a întâmplat.
Una dintre mizele dosarului este stabilirea numărului de persoane care ar fi primit ilegal indemnizații sau facilități fiscale în urma folosirii unor documente medicale cu informații false.
De asemenea, procurorii trebuie să stabilească cine a întocmit documentele, cine le-a folosit și dacă persoanele implicate au acționat împreună.
Deocamdată, toate acuzațiile sunt la nivel de suspiciune, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Ancheta continuă, iar concluziile procurorilor vor depinde de probele strânse în urma perchezițiilor și a celorlalte verificări.
Citește și: 59 de containere incendiate la Iași. Pagube de peste 130.000 de lei
Citește și: Lovitură pentru facultățile IT din Iași: numărul candidaților s-a prăbușit. Locuri libere în toamnă