Proiectul unui monorail la Iași trece de la ideea generală la primele variante concrete de lucru. După aproximativ șase luni de evaluări, în Studiul de Prefezabilitate au fost conturate două posibile trasee, care ar urma să lege municipiul de mai multe localități din zona metropolitană.

Este însă esențial de precizat că niciunul dintre trasee nu este definitiv. Variantele sunt analizate în această etapă împreună cu două soluții tehnologice, iar forma finală va putea fi stabilită numai după aprofundarea studiilor tehnice, financiare și de exploatare.

Ruta A: Valea Lupului – Gară – Alexandru cel Bun – Tătărași – Dancu

Prima variantă, denumită Ruta A, ar crea practic o axă de transport din vestul spre estul zonei urbane.

Traseul ar porni din zona Brătuleni – Valea Lupului, ar continua prin Unicani și zona Gării, după care ar traversa municipiul spre Alexandru cel Bun. De aici, monorailul ar urma să ajungă în Tătărași, iar capătul estic ar fi în zona Dancu.

Este o variantă importantă în special prin prisma fluxului foarte mare de persoane care fac naveta și care intră zilnic în Iași dinspre Valea Lupului și zona metropolitană de vest. În același timp, traseul ar traversa unele dintre cele mai populate cartiere ale municipiului.

A doua variantă este mult mai extinsă și are forma unui traseu semicircular.

Ruta B ar lega zona centrală de Nicolina, după care ar urca spre nord-est, către Șorogari și Aroneanu. De aici, traseul ar coborî către Tomești, urmând să revină spre municipiu prin zona Tătărași.

Cele două rute ar avea mai multe puncte de intersecție, ceea ce ar permite, cel puțin în varianta aflată acum pe masa proiectanților, realizarea unei rețele și nu doar a unei singure linii independente.

Ieșenii merg la Berlin să caute tehnologia potrivită

Un pas important pentru proiect este programat chiar în această lună. Între 22 și 25 septembrie 2026, reprezentanți ai Asociației HaiCaSePoate și proiectanții implicați în realizarea studiului vor merge la Berlin, la InnoTrans 2026, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate transportului și mobilității.

Sunt programate discuții cu reprezentanți ai unor companii importante din industria mondială, printre care Max Bögl, Hitachi, Alstom, Siemens, BYD și CRRC, dar și cu producători de componente și firme specializate în tehnologii de tip monorail.

Scopul întâlnirilor nu este semnarea unui contract pentru construirea sistemului, ci analizarea tehnologiilor existente pe piață, a modului de realizare a infrastructurii și a costurilor și cerințelor de exploatare.

Proiectul ieșean se află încă într-o etapă incipientă. Nu există în acest moment un constructor ales și nici un producător de monorail desemnat.

Monorailul nu este încă o investiție aprobată

Apariția celor două trasee reprezintă un progres pentru proiect, dar există o diferență majoră între realizarea unui studiu de prefezabilitate și construirea efectivă a unei asemenea infrastructuri.

Inițiativa este promovată de Asociația HaiCaSePoate, iar primele etape ale proiectului au fost finanțate din donații. La începutul lunii septembrie, inițiatorii prezentau inclusiv situația financiară a contului dedicat proiectului.

Prin urmare, în acest moment nu poate fi anunțată o dată la care ar începe lucrările și nici un termen la care ieșenii ar putea circula cu monorailul. De asemenea, cele două rute prezentate acum se pot modifica substanțial în urma studiilor. Nu este stabilit definitiv nici tipul tehnologiei care ar urma să fie folosit.

De ce este propus un asemenea sistem pentru Iași

Argumentul principal al inițiatorilor este legat de traficul tot mai dificil dintre municipiu și zona metropolitană. Valea Lupului, Miroslava, Tomești, Holboca și celelalte comune din jur au crescut puternic în ultimii ani, iar infrastructura rutieră nu a ținut întotdeauna pasul cu dezvoltarea rezidențială.

În paralel, Iașul traversează o perioadă cu lucrări importante asupra infrastructurii existente. Chiar de luni, 14 septembrie, începe efectiv șantierul de reparație capitală a Pasajului Socola, unde traficul va fi reorganizat. Primăria a amenajat anterior o variantă alternativă de 1,4 kilometri, investiție de aproximativ 10,4 milioane de lei.

În Copou sunt, de asemenea, în desfășurare lucrări la calea de rulare a tramvaielor, cu modificări importante ale transportului public.

În acest context apare propunerea unui sistem suspendat care să preia o parte dintre călători fără să ocupe noi culoare rutiere la nivelul solului.