Iașul ascunde un adevărat supraviețuitor al istoriei. Cel mai bătrân arbore monument al naturii din județ este considerat un tei hibrid aflat în curtea Mănăstirii Bârnova, cu o vârstă de aproximativ 700 de ani.
Copacul era deja acolo cu mult înainte de domnia lui Ștefan cel Mare și este cu peste două secole mai bătrân decât celebrul Tei al lui Eminescu din Copou. Vârsta sa nu poate fi indicată la nivel de an cu certitudine, fiind vorba despre o estimare dendrologică. Surse mai vechi îl datau în jurul anului 1340, iar evidențele recente ale specialiștilor de mediu îl prezintă drept un arbore de aproximativ 700 de ani.
Teiul de la Bârnova era deja bătrân înainte de Ștefan cel Mare
Arborele se află în incinta Mănăstirii Bârnova, iar vechimea sa este cu atât mai spectaculoasă cu cât depășește chiar vechimea actualului ansamblu monahal. Mănăstirea a fost ctitorită în secolul al XVII-lea, în timpul domnitorului Miron Barnovschi-Movilă, în timp ce arborele este datat cu aproape trei secole mai devreme. Doxologia îl descrie drept un tei hibrid natural – Tilia x haynaldiana Simk., cu o vârstă estimată la circa 660 de ani în informațiile sale de prezentare.
O inventariere mai veche a Agenției pentru Protecția Mediului Iași îl plasa în jurul anului 1340. În 2014, arborelui îi era atribuită o vârstă de 674 de ani.
Dacă această datare este apropiată de realitate, copacul are în prezent aproximativ 686 de ani.
Asta înseamnă că teiul exista cu aproximativ un secol înainte de nașterea lui Ștefan cel Mare, în jurul anului 1433. Arborele a traversat astfel secole întregi din istoria Moldovei, de la perioada medievală până la Iașul zilelor noastre.
Interesant este că încă din 2008 statisticile Agenției pentru Protecția Mediului îl indicau drept cel mai bătrân copac din județ, atunci cu o vârstă estimată la 658 de ani.
Este cu peste 200 de ani mai bătrân decât Teiul lui Eminescu
Deși este mult mai cunoscut, Teiul lui Eminescu din Parcul Copou nu este cel mai bătrân arbore din Iași.
O datare făcută publică de specialiștii Agenției pentru Protecția Mediului Iași plasează apariția celebrului tei în anul 1556, în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu. În clasamentul realizat atunci, Teiul lui Eminescu ocupa abia locul al șaptelea între cei mai bătrâni arbori monument al naturii din județ.
Raportând datarea la anul 2026, Teiul lui Eminescu ar avea în jur de 470 de ani, față de aproximativ 686 de ani în cazul teiului de la Bârnova. Diferența este, așadar, de peste 200 de ani.
Celebritatea arborelui din Copou este legată mai ales de Mihai Eminescu, care obișnuia să vină în parc în perioada petrecută la Iași. Valoarea sa culturală și simbolică l-a transformat într-unul dintre cele mai cunoscute monumente naturale ale orașului.
Teiul de la Bârnova este mult mai puțin cunoscut publicului larg, deși din punctul de vedere al vechimii îl depășește categoric.
Iașul are sute de arbori declarați monumente ale naturii
Patrimoniul dendrologic al județului este însă mult mai bogat. Date mai recente prezentate de specialiștii de mediu indică 388 de arbori monument al naturii în județul Iași, aproximativ 60% dintre aceștia aflându-se pe raza municipiului. Aproximativ jumătate sunt stejari, restul fiind tei, castani, plopi, platani și alte specii.
Printre arborii cunoscuți se numără Teiul lui Eminescu, Stejarul Veronicăi Micle, Stejarul lui Berthelot și Castanul Unirii de la Vișan-Bârnova.
Un loc aparte îl ocupă și Părul lui Sticea din Ciohorăni. Arborele este monument al naturii și este considerat cel mai bătrân pom fructifer din județ. Evidențele recente îi atribuie o vârstă de aproximativ 620 de ani. Registrul „Arborii remarcabili din România” consemnează o circumferință a trunchiului de 431 de centimetri și o înălțime de 17,8 metri.
Există surse mai vechi care descriu Părul lui Sticea drept posibil „cel mai bătrân copac din județ”, însă evidențele mai recente ale specialiștilor de mediu îl separă clar de recordul absolut: teiul hibrid de la Mănăstirea Bârnova este prezentat drept cel mai bătrân arbore, iar Părul lui Sticea drept cel mai bătrân pom fructifer.